Austria ar putea accepta aderarea României la spaţiul Schengen

Ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, dă asigurări că „nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen” dacă se vor lua măsuri, astfel încât în următoarele luni ţara lui să constate o scădere a numărului solicitanţilor de azil. Vetoul pe care Viena l-a spus aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost unul „de moment” şi nu este „pentru totdeauna”, a declarat el într-un interviu oferit pentru presa austriacă.

Austria vorbeşte din nou despre refuzul său cu privire la aderarea României la Schengen. „Sunt încrezător că vom reuşi să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment”, a declarat ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu pentru agenţia de presă APA.

Austria a blocat aderarea României la spaţiul Schengen

În ceea ce priveşte cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), şi ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Schallenberg susţine că „ar exista o bază legală şi mijloace financiare pentru a face acest lucru”,. Ministrul Alexander Schallenberg, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP al cancelarului Karl Nehammer, nu consideră că Austria este izolată în cadrul UE prin controversatul său veto împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi susţine pe deplin decizia guvernului federal.

„Acesta este un proces de discuţie complet normal”, se apără şeful diplomaţiei de la Viena referindu-se la demersul de a bloca extinderea Schengen în cazul României şi Bulgariei. Dacă Austria, ca stat aflat „în centrul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”, a argumentat el. Austria este „înconjurată de state UE şi de state Schengen, cu excepţia Elveţiei şi a Liechtensteinului”. În condiţiile în care ţara se confruntă cu atât de multe cereri de azil, „este legitim să spunem că avem nevoie de sprijin”. Aceasta nu este o problemă bilaterală, ci o problemă „paneuropeană”, a explicat Alexander Schallenberg în interviul acordat agenţiei APA.